vineri, 1 februarie 2013

Google si Romania-natura, laude sincere si asteptari


De cand am descoperit posibilitatea (prin anul 2010) pe care Google o ofera oricui de a crea, GRATUIT, site-uri, am ridicat, vrand-nevrand, doua coloane de constatari: una cu observatii favorabile Google site-uri, alta cu ganduri de felul „ce bine ar fi daca si asta s-ar intampla”.

Ei bine, la capitolul laude pot sa spun, fara rezerve, ca oferta Google mi-a adus pentru capitolul site-uri cea mai buna reprezentare a succesiunii asta va promit - faceti asa - veti obtine ce am promis. Si, de asemenea de lauda, unele proceduri de lucru oarecum nu intotdeauna bine inteligibile pentru utilizatorul platformei Google site-uri au devenit rapid mult mai prietenoase si usor de aplicat. Cat despre toate problemele de logistica si retele de transmitere care stau in spatele unui site, platforma Google site-uri preia toate sarcinile ingrate de armonizare si compatibilitate. Una peste alta, castig enorm de timp si economie de bani! 

Mai sunt unele aspecte care ma deruteaza in actuala oferta Google blogger (tot GRATUITA!), adica spatiul in care ne aflam acum, unde putem citi si comenta. Testand modul in care blogul romania-natura se vede/ raspunde de pe diverse calculatoare, as fi vrut sa scriu pe blog cateva precizari cat mai neinterpretabile despre felul in care ne putem conecta si mai ales interveni cu comentarii. Nu am facut-o inca, incercand mereu sa ma pun in postura celui care are o lenta conexiune de Internet, calculator cu resurse modeste etc. Asteptam sa vina primul comentariu pe blog, sa incep sa elimin astfel din lucrurile care imi pareau ca inca nu sunt bine „unse” atunci cand trimiteam pentru testare comentarii de proba. A venit, va multumesc domnule Alexandru Miron! Sunt optimist ca sectiunea Google blogger va deveni in curand la fel de prietenoasa ca si sora sa Google site-uri. www.romania-natura.ro a castigat mult in posibilitatile de a oferi informatie de cand am apelat la serviciile Google.
              desen extras din Buletinul numarul 14 al Clubului de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti

2 comentarii:

  1. Buna ziua
    Avand in vedere calitatea deosebita a continutului dar si din perspectiva istoricului unor preocupari specifice de gen nu sunteti interesat in digitizarea si expunerii on-line a revistei Muntii Carpati? Cred cu convingere ca impactul ar fi benefic atat pt publicul larg (fie el mai tanar decat revista, care ar avea ce sa invete de acolo, fie cunoscator, pentru care periodicul a insemnat foarte mult). Accesul la o resursa profesionista si inca foarte actuala in ceea ce priveste continutul ar fi necesar pana la urma intregii comunitati de iubitori de munte, revistei in sine, care ar dobandi ... viata dupa disparitie si nu in ultimul rand ar ilustra inca o data amploarea si calitatea preocuparilor dvs. Daca sugestia mea vi se pare atragatoare va pot asigura inclusiv de participarea la operatiunile de digitizare (scanare, publicare on-line)si de stocare in site-ul www.cimec.ro, cea mai mare resursa culturala on-line romaneasca. Totul ar fi bineinteles in favoarea publicului larg (romanesc si de aiurea)si bineinteles free of charge.
    Cu consideratie
    Bogdan Sandric

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va multumim pentru oferta. Este interesanta, dar si depasita, prin modul de abordare. Si uitati de ce. Dau cateva exemple mai jos.
      1. In revista Muntii Carpati am publicat niste firave ghiduri ale Fagarasului, de exemplu, pentru ca nu era mai mult loc. Acum, pe www.romania-natura.ro, ghidul Muntii Fagarasului si articolele insotitoare depasesc bine echivalentul a 600 pagini A4 (vezi http://romania-natura.ro/node/15). Mare diferenta de informare, informatii, cultura, nu?!
      2. Cartile, ghidurile si articolele elaborate de redactia noastra abordeaza, multe dintre ele, subiecte si detalieri ale acestora care nu ar avea loc in planul editorial al nici unui multiplicator de cultura. De exemplu, vezi http://www.romania-natura.ro/node/396, nu exista altcineva interesat in afara de noi ca sa promoveze Pestera 6S de la Manzalesti, de doua ori detinatoare a recordului mondial pentru cavitati in sare. Ciudat, nu?!
      3. Pestera cu sarcofage de la Olteni, un alt exemplu, se bucura doar la noi, vezi http://www.romania-natura.ro/node/353, de o prezentare mai apropiata de importanta locului respectiv.
      etc. etc.
      O baza de date moderna necesita, in concluzie, o abordare pe care in acest moment nu o cred posibila din partea unui finantator local. Dar, cine stie, poate viitorul va aduce o mai buna intelegere a ceea ce inseamna o promovare complexa.

      I. Giurgiu

      Ștergere